IOAN BOCŞA este prof.univ.dr. în cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, conducând Modulul de Muzică Vocală Tradiţională şi Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească „Icoane”. Personalitate marcantă a culturii româneşti, mentor a mai multor generaţii de interpreţi şi cercetători preocupaţi de studierea folclorului muzical românesc, Ioan Bocşa a adus contribuţii semnificative etnomuzicologiei româneşti prin culegeri de folclor efectuate în judeţele Alba, Hunedoara, Sălaj, salvând din teren peste 3500 de producţii muzicale folclorice, prin organizarea unei arhive/fonoteci digitalizate şi elaborarea unor cursuri de specialitate.

În anul 2002 a obţinut titlul de Doctor în Muzică cu teza: Colinda de pe Valea Mureşului Mijlociu (coordonator ştiinţific prof.univ.dr. Ileana Szenik). Munca în domeniul cercetării ştiinţifice s-a concretizat prin editarea mai multor lucrări: 1484 Colinde cu text şi melodie (1999) – 2 volume; Colinde Româneşti (2003) – 2 volume (pentru acestea, în anul 2005 s-a acordat Premiul Ciprian Porumbescu pentru Muzicologie de către Academia Română); Muzică vocală tradiţională din Sălaj (2009) – 2 volume; Colinda în Transilvania – Catalog tipologic muzical (2011) autori Ileana Szenik, Ioan Bocşa – 2 volume; Muzică vocală tradiţională din Munţii Apuseni (2013). 

A scris și două cărți, una cu impresii de călătorie – Cu cântecul în jurul lumii și una de eseuri – Alfabetul gândurilor mele.
În paralel cu munca de cercetare ştiinţifică, profesorul Ioan Bocşa s-a dedicat şi activităţii artistice alături de Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească „Icoane”, manifestând o preocupare permanentă pentru dezvoltarea calităţilor vocale şi interpretative ale tinerilor studenţi şi pentru înţelegerea stilului de interpretare caracteristic diferitelor teritorii dialectale. Spectacolele susţinute şi înregistrările realizate cu Ansamblul „Icoane” constituie o modalitate practică de restaurare sonoră şi restituire către marele public a patrimoniului tradiţional imaterial. Este totodată un interpret vocal de excepţie a folclorului muzical românesc, susţinând sute de concerte în ţară şi străinătate (Europa, America, Asia şi Australia). 

Discografie realizata impreuna cu  Ansamblul „Icoane”:

• „Colinde Transilvane I” (1998)
• „Colinde Transilvane II” (2000)
• „Colinde Transilvane III” (2004)
• „Praguri”- I Şi II (2007)
• „Praguri – Muzică Vocală Tradiţională Din Sălaj” (2009)
• „Colinde Transilvane IV” (2011)
• Muzică Tradiţională Din Munţii Apuseni (2014)

---

ALINA STAN este lect.univ.dr. la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, la Modulul de Muzică Vocală Tradițională Românească, instructor al Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ICOANE.

Absolventă a Facultății Teoretice, specialitatea Pedagogie muzicală (2003) și a Masteratului în Arta muzicală / Sinteze Muzicologice (2005), în anul 2008 a obținut titlul de Doctor în Muzică cu teza Limbajul muzical al colindelor din Transilvania, coordonator științific prof.univ.dr. Ileana Szenik.

Încă din anii studenției s-a perfecționat în domeniul cercetării științifice a folclorului muzical, făcând parte din echipa de culegere în teren (alături de prof.univ.dr. Ioan Bocșa,  în zonele Alba, Hunedoara, Sălaj), arhivare, transcriere muzicală și clasificare tipologică muzicală, în vederea elaborării și publicării colecțiilor de specialitate editate de către mentorii săi Ileana Szenik şi Ioan Bocşa.

Pe parcursul anilor a urmat numeroase cursuri de perfecţionare în domeniul muzical, efectuând totodată specializări în Managementul proiectelor; a participat la elaborarea şi implementarea a peste 40 de proiecte culturale, cu finanţare locală şi naţională.

În calitate de membru şi ulterior instructor al Ansamblului de Muzică Tradiţională Românească ICOANE a susţinut sute de concerte în ţară şi străinătate. 

---

Profesor Dr. Rusalin Işfănoni s-a născut la data de 23 martie, 1944, în satul Dăbâca, com. Topliţa, judeţul Hunedoara. A absolvit cursurile Facultății de Filologie, Institutul Pedagogic Timişoara (1965-1969), după care a urmat Facultatea de Filozofie, Universitatea Babeş-Bolyiai, Cluj Napoca (1970-1975). Și-a urmat pasiunea pentru valorile autentice românești în calitate de Director la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara- Deva (1976-1978), muzeograf și apoi Director la Muzeul Satului Bucureşti.

În 2003 obţine titlul ştiiţific de doctor în etnologie, în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, filială a Academiei Române.

Rusalin Işfănoni are o bogată activitate culturală şi de promovare a tradiţiilor din Ţinutul Pădurenilor, Munţii Poiana Ruscă, Judeţul Hunedoara, în ţară şi străinătate:

• În anul 1970, înfiinţează Ansamblul folcloric „Pădureanca”, Hăşdău-Dăbâca (130 membri).
• Adaptează pentru scenă Nunta pădurenească din satul Dăbâca, care câştigă, în anul 1974, Toporaşul de Argint, la Festivalul Internaţional de folclor- Zakopane- Polonia.                                                        
•  În anul 1977, spectacolul folcloric, cu aceeaşi nuntă, câştigă locul I pe ţară în cadrul Festivalului Naţional „Cântarea României”- secţiunea obiceiuri populare.
• În anul 1978, concepe scenariul Nunţii pădureneşti pentru televiziune şi asigură asistenţa de specialitate la realizarea filmului documentar-etnografic „Nunta de la Dăbâca”. Filmul obţine Marele Premiu „Raduga”, la Festivalul Internaţional al Filmului pentru Televiziune de la Moscova-1978.
• În perioada 1978- 1984 culege folclor muzical şi obiceiuri din peste 30 de sate pădureneşti. Cântece rituale (cântece de nuntă, cântece funebre, cântece de şezătoare, cântecul crucii (care se cântă într-o singură zi, la Nedeie,  în ţarina satului), cântecul bolbotelor, (care se cântă în noaptea care precede Sântoaderul, când fetele pleacă în pădure, pe coastă, pe luncă, să culeagă ierburi cu proprietăţi magico- terapeutice), colinde, cântece propriu-zise, melodii instrumentale de joc ( toate dansurile pădureneşti) interpretate la fluier şi cimpoi, în total înregistrează pe bandă de casetofon  circa 200 de piese muzicale vechi 
• În anul 1990,  pune în scenă, Măsuratul Oilor, cu grupul folcloric din satul Feregi, comuna Cerbăl, care obţine premiul „Frunza de Stejar” la Festivalul Internaţonal de Folclor- Zakopane, Polonia.

• În anul 2002, pune în scenă Nunta pădurenească din satul Hăşdău, care câştigă Marele Premiu la Festivalul Naţional de Folclor- Mamaia, ediţia I, 2002. 
• În anii 1980-1984, pregăteşte grupuri folclorice şcolare şi studenţeşti din municipiul Hunedoara (Liceul de construcţii şi Institutul de subingineri Hunedoara), pentru concursurile şcolare şi studenţeşti la care au participat.
• În anul 2007, devine membru fondator al Asociaţiei Pădurenii Hunedoarei; întreprinde activităţi concrete pentru revitalizarea unor obiceiuri pădureneşti aflate pe cale de dispariţie: Nedeia, Jocul Duminical, Colindatul la Crăciun etc. Realizează filmul etnografic „Cu colinda prin satele şi casele pădurenilor”.
• În anul 2015, pune în scenă Nunta pădurenească de la Leleșe cu membrii Ansamblului Folcloric „Leleşana”, care participă cu succes la Festivalul Naţional de Folclor „Cântecele Oltului”, Călimăneşti (2015), la Festivalul Internaţinal de Folclor „Doina Covurluiului”, Galaţi (2016) şi la Festivalul Internaţional de Folclor, Lugoj, 2017.
• În anul 2016, luna iunie, organizează cu ajutorul Primăriei Leleșe, la Căminul Cultural Leleșe,  expoziţia etnografică cu tema „Comuna Leleșe în imagini foto” (150 de fotografii), cu ocazia nedeii de la Leleșe. Astfel de expoziţii au fost organizate în anul 2017, la căminele culturale din satele Cerişor şi Runcu Mare.
• În anul 2017, contribuie la pregătirea şi desfăşurarea spectacolului comun susţinut în localitatea Leleșe (5 mai) de Ansamblul de Muzică Tradiţională „Icoane” al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, condus de prof. univ. dr. Ioan Bocşa şi grupurile folclorice din comunele  pădureneşti: Leleșe, Bunila, Cerbăl şi din satul Ciulpăz- comuna Peştişul Mic..
• Filme etnografice la care a colaborat, în calitate de specialist,(consultant), premiate la festivaluri internaţionale:

• Coordonează expoziţii de artă populară românească, organizate în străinătate, unde susţine expuneri despre obiceiurile tradiţionale româneşti: New Delhi-India, octombrie, 2001; Stokholm-Suedia, iunie, 2003; Budapesta, Roma, Veneţia, 2003;Paris, Bratislava, Praga, 2004;

• Membru în  juriul unor concursuri  de muzică populară şi de filme documentar- etnografice.

---

LARISA UȚĂ este asist. univ. drd. în cadrul Facultății Teoretice a Academiei Naționale de Muzică ,,Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, în cadrul Modulului de Muzică Vocală Tradițională Românească. Totodată, este studentă în cadrul Școlii doctorale Sigismund Toduță, lucrarea de cercetare intitulată Fenomenul ,,devenire” în lirica neocazională a folclorului muzical din Țara Chioarului fiind în curs de definitivare.

A studiat Muzicologia în cadrul Academiei Naționale de Muzică ,,Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, iar în anul 2014 a absolvit studiile universitare de licență, cu lucrarea intitulată Analiza structurală a liricii neocazionale din Țara Chioarului, coordonator științific: lect. univ. dr. Alina Stan. Doi ani mai târziu a absolvit studiile universitare de master cu lucrarea intitulată Metoda structuralistă în ritmica liricii neocazionale din Țara Chioarului, coordonator științific: lect. univ. dr. Alina Stan.

Începând din anul 2007 și până în prezent, în calitate de interpret de folclor, a participat la nenumărate festivaluri și concursuri la care a obținut importante premii și trofee.

---

Ciprian Mizgan-Danciu a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, absolvind facultatea Teoretică – specializarea Pedagogie muzicală în 2001 și facultatea de Interpretare muzicală – specializarea Canto, în 2003. În cadrul acestor studii de licență a absolvit și modulele de Folclor, Regie muzicală de sunet și Management muzical, fiecare cu o durată de 5 ani. A obținut un masterat în Managementul instituțiilor de cultură în anul 2008, la Universitatea „Valahia” iar, în urma unui curs post-universitar, este certificat ca manager de proiecte (Asociația Sprijiniți copiii, 2007). I se acordă titlul de doctor în muzică cu calificativul Summa cum laude, în anul 2017, în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, în urma susținerii tezei cu titlul Colinda cu tematică mitologică – sursă de inspirație pentru creația corală transilvană, conducător științific Prof. Univ. Dr. Ioan Bocșa.

Este angajat al Filarmonicii de Stat Transilvania în funcția de șef partidă bas (cor) din anul 2001. Începând cu anul 2014 este cadru didactic asociat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, unde susține cursuri de: Folclor muzical, Cânt popular, Canto coral și Ansamblu tradițional.

Încă din perioada studenției (1997) participă la activități regulate de cercetare în domeniul folclorului muzical, organizate de către Fundația Culturală TerrArmonia atât ca membru în echipe de culegere în teren cât și ca membru în colectivul de organizare sau responsabil de prelucrarea materialelor audio. Din aceste activități amintim: restaurarea audio digitală a colindelor aflate în Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române (peste 4500 de colinde), masterizare digitală a materialului cules în teren și realizarea CD-urilor și DVD-urilor documentare aferente volumelor: Colinde românești, Muzică vocală tradițională din Sălaj, Muzică vocală tradițională din Munții Apuseni.

---

Cosmina Timoce-Mocanu este cercetător științific principal gradul II la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române. Domeniile sale de interes sunt istoria disciplinelor etnologice românești, arhivele de folclor și construcția documentelor etnografice, dinamica tradițiilor în societatea contemporană, fenomenul povestitului în actualitate. A făcut cercetări de teren în diferite localități din Transilvania și Dobrogea.

A publicat studii și articole în reviste de specialitate și volume colective. Este autoarea cărții Antropologia ritualului funerar. Trei perspective (Cluj-Napoca, 2013) și a ediției critice de documente inedite Ion Muşlea, Schimburi epistolare cu respondenţii la Chestionarele Arhivei de Folklor a Academiei Române,Volumul I: A- L (Cluj-Napoca, 2014), Volumul II: M – Z (Cluj-Napoca, 2015).

A participat la implementarea mai multor proiecte de cercetare și dezvoltare, finanțate din fonduri naționale și europene. A contribuit la realizarea platformei digitale eCULTFOOD (http://ecultfood.ub.ro/), dezvoltată în cadrul grantului PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390 Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar. Regiunea Bacău, coordonat de conf. univ. dr. Petronela Savin.

Este membră a Asociației de Științe Etnologice din România (din 2010), a Research Center for Heritage and Cultural Anthropology (RHeA) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (din 2016) și a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial  din cadrul Ministerului Culturii (din 2017).

---

Andra-Daniela Pătraș a obținut recent titlul de doctor în etnomuzicologie, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Pasiunea pentru folclor și educația muzicală au mers mână în mână de la o vârstă fragedă, Andra urmând cursurile gimnaziale și liceale la Liceul de Muzică Sigimund Toduță din Cluj-Napoca, specializându-se apoi în muzicologie, prin studii de licență și masterat  la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, din Cluj-Napoca, unde desfășoară o activitate didactică promițătoare.

Încă din perioada studenției a participat la activități regulate de cercetare în domeniul folclorului muzical, organizate de către Fundația Culturală TerrArmonia în județele Alba și Bistrița-Năsăud, atât ca membru în echipe de culegere în teren cât și în echipa de transcriere muzicală și literară, sistematizare materiale muzicale culese.

În calitate de membru al Ansamblului de Muzică Tradiţională Românească ICOANE a susţinut numeroase concerte în ţară şi străinătate.