Comunicate de presă
Tezaurul Pădurenilor – proiect realizat de Terrarmonia cu sprijinul AFCN, la final
Am străbătut Ținutul Pădurenilor pas cu pas, sat de sat și cătun de cătun, căutând suflete de oameni. Treptat, aproape fără să-mi dau seama, am intrat într-un univers aproape ireal: sate așezate pe culmi de munți și dealuri (cred că, pentru a fi mai aproape de cer); oameni calmi, senini, trăind modest dar încrezători în ziua de mâine, zi pe care o poate da doar Dumnezeu; cântece nemaiîntâlnite în alte locuri; obiceiuri ancestrale, precum colindatul și ritualurile funebre, practicate și acum, la început de Mileniu III, cu aceeași vigoare, cu același firesc și având convingerea că pot influența mersul vieții și curgerea timpului; chipuri luminoase și costume atât de viu colorate, încât, văzându-le îți vine involuntar să zâmbești, ca și atunci când vezi un pui de om sau un câmp cu flori.
…..Și suflete. Multe, multe, suflete frumoase!
Prof. univ. dr. Ioan Bocșa
În perioada martie – septembrie 2020 Fundația Culturală Terrarmonia a implementat, în parteneriat cu Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” și cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, un valoros proiect cultural în Ținutul Pădurenilor, județul Hunedoara.
Obiectivul proiectului constă în salvarea și imortalizarea patrimoniului imaterial reprezentat de cele peste 500 de melodii populare culese de echipa Terrarmonia din Ținutul Pădurenilor și în crearea unui mecanism de transfer al folclorului muzical între generații. În același timp s-a urmărit sporirea atenției acordate de public așa-ziselor „tezaure umane vii”, ca păstrători ai tradițiilor românești, prin prezentarea unor cazuri relevante, cum sunt interviurile cu Nana Cosana, devenită o adevărată senzație în social media prin hazul și înțelepciunea sa. S-a urmărit de asemenea și dezvoltarea de noi audiențe pentru creația folclorică prin utilizarea noilor tehnologii media în activitatea de comunicare.
Proiectul „Tezaurul Pădurenilor” este propus într-o perioadă dificilă, de diluare identitară care afectează poporul român. În contextul multicultural actual, în care modelele tradiționale sunt umbrite de urbanizare și de importul de valori cosmopolite, patrimoniul imaterial trebuie salvat și readus în lumină. A fost ales Ținutul Pădurenilor deoarece este o comunitate izolată, defavorizată din mai multe puncte de vedere, inclusiv al oportunităților culturale, însă păstrătoare a unui bogat patrimoniu folcloric, parte importantă a patrimoniului național, care a atras cercetătorii de-a lungul a cel puțin 100 de ani: în 1913 Béla Bartók a cules 110 piese din 3 sate (material existent în Arhivele Bartók și folosit ca material de studiu la Academia Franz Liszt din Budapesta); în 1959 -1960, Emilia Comișel a cules 150 de piese din 12 sate; echipa Terrarmonia a realizat o cercetare a tuturor localităților aparținătoare Ținutului Pădurenilor, culegând peste 500 de cântece din întreg ținutul. Acest adevărat tezaur a fost transcris muzical și literar, a fost analizat și structurat pe genuri și tipologii muzicale, creându-se o fonotecă digitalizată.
Activitatea de salvare a fost continuată cu cea de restituire; s-a impus o acțiune intervențională prin crearea unui mecanism inovativ de transmitere a folclorului între generații, deoarece mecanismul natural, de transmitere orală, a suferit o perturbare majoră în ultimele șapte, opt decenii, câteva dintre cauze fiind:
· transferurile masive de populație, de la sat la oraș, din „perioada socialistă”, având ca rezultat depopularea satelor și scăderea dramatică, în comunitățile rurale, a numărului de copii și oameni tineri;
· anumită „diluție” a familiei tradiționale, în cadrul căreia, în aceeași gospodărie locuiau de cele mai multe ori, trei generații – copii, părinți și bunici, mediul fiind astfel propice transmiterii directe și firești a tuturor cunoștințelor, inclusiv a tradițiilor;
· ruptura „informațională” produsă între generații;
· creșterea influenței mijloacelor mass-media;
· îmbrățișarea, fără discernământ, a unor noi forme de exprimare artistică, străine spiritului național;
· lipsa unei cenzuri profesionale, iar uneori, a cenzurii bunului gust și bunului simț, în realizarea unor emisiuni și a unor produse culturale precum CD-uri, DVD-uri, etc.
Ca măsură intervențională, Terrarmonia propune un mecanism format din patru elemente: culegerea din teren a valorilor patrimoniale imateriale prin contactul direct cu păstrătorii de informație și realizarea unor interviuri cu „tezaurele umane vii”; preluarea în formă autentică a acestor valori muzicale de către Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ICOANE și restituirea lor prin concerte și înregistrări; alăturarea în cadrul unor evenimente a unor piese documentare din teren și a modelului de preluare a acestora de către Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ICOANE; sprijinul acordat celor mai valoroși tineri interpreți în preluarea și însușirea acestui repertoriu autentic. Exemplificarea acestui model poate fi urmărită pe site-ul proiectului – https://terrarmonia.ro/cuvânt-de-început/proiect-tezaurul-padurenilor/posibil-model-al-unui-mecanism-de-transfer-a-muzicii-tradiționale-între-generații/.
„Prin acest demers dorim să le amintim oamenilor limbajul comun al valorilor românești, pentru a consolida relațiile dintre români, actualizând în mintea lor motivele pentru care pot fi mândri de apartenența la neam și pentru a susține o poziționare pe picior de egalitate în dialogul intercultural”, declară prof. univ. dr. Ioan Bocșa, Președintele Fundației Terrarmonia.
Pentru viitor, Terrarmonia își propune realizarea unui proiect editorial – editarea și distribuirea unei cărți de specialitate pe baza materialului cules, transcris și structurat în cadrul proiectului și îmbogățirea repertoriului Ansamblului de Muzică Tradițională Românească ICOANE și al altor interpreți de muzică populară cu piese din această zonă, pentru o promovare la nivel național și internațional.