Arhivarea materialelor audio culese din teren constituie una din prioritățile Fundației Culturale TerrArmonia. Încă de acum 20 de ani,  întrezărind necesitatea, caracterul de urgență și beneficiile digitalizării materialelor folclorice audio stocate în format analogic am realizat un proiect de aceste gen având ca obiect peste 7000 de colinde din Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj. Cu timpul am ajuns la un important grad de maturitate în ceea ce privește gestionarea materialului audio, începând de la înregistrarea în teren și până la arhivarea acestuia, în vederea stocării și consultării lui ulterioare. Un element important în acest sens este reprezentat de naturalețea și firescul interpretării, păstrat pe tot parcursul procesului de înregistrare – prelucrare – arhivare. Informatorul (denumire tehnică pentru interpret) cântă piesa în ambientul său natural, în casă, în propria gospodărie, la șezătoare, în aer liber sau chiar pe câmp, putând fi auzite zgomote care aduc în mod natural, firesc, elemente de autenticitate: scârțâitul de ușă, cântecul păsărilor, lătratul unui câine, cântatul cocoșului, sunetul vântului. Toate acestea sunt păstrate într-o variantă integrală finală, arhivată.

Procesul de curățare digitală a materialului se referă în primul rând la eliminarea impurităților audio determinate de mijloacele tehnice folosite (denumite generic zgomot de fond), fără a altera timbrul interpretului (prin îngustarea spectrului sonor, compresie excesivă sau reducerea unor frecvențe utile). Este realizată și o uniformizare dinamică medie pentru a facilita o percepție unitară pentru ascultător (înregistrările fiind în mare parte vocale, nu au o dinamică foarte mare, însă intensitatea sunetului poate să difere, mai ales în funcție de formula interpretativă). Sunt eliminate unele momente de ezitare sau comentariile dintre strofe (uneori interpretul fiind în vârstă, se oprește câteva momente din cântat, explică unele elemente literare apărute în text, spune că este obosit etc., apoi reia melodia; alteori, după aceste comentarii piesa e continuată de către altcineva sau de grup). Toate aceste elemente rămân intacte și pot fi consultate în varianta brută a materialului, aceasta având rol de back-up în arhivă, realizată în ordinea cronologică a culegerii; există un tabel de corespondență între această variantă și codul final de arhivă. Este adăugată câte o secundă de liniște la începutul și finalul fiecărei piese pentru a facilita trecerea automată de la o piesă la alta (standard preluat de la CD-urile audio, unde între piese sunt 2 secunde de pauză). Fișierele sunt comprimate în standardul MPEG layer3 (mp3) deoarece are o utilizare mai largă, nu necesită un spațiu mare de stocare pentru fișiere și nici o decodificare complexă, precum formatele de tip lossless (mp4, AAC, DTS, ATRAC etc.)

Oferim astfel cercetătorilor și tuturor celor interesați o arhivă audio în care orientarea este facilă, calitatea sunetului conformă cu standardele actuale și lucrul cel mai important, este păstrat ambientul înregistrării, inflexiunile expresive ale vocii și timbrul caracteristic fiecărui interpret.

Fiecare fișier audio din arhivă conține şi fișa tehnică a piesei respective (informații utile precum titlul piesei, informator, localitate, județ, anul culegerii, gen muzical etc.), toate acestea fiind stocate în containerul de metadate ID3v2, ce are rol de standard în domeniu, fiind cel mai des utilizat pentru fișierele mp3, indiferent de genul muzical, putând fi citit de majoritatea playerelor mp3, software sau hardware. Aceste date ușurează gruparea pieselor după anumite criterii, dintre cele prezente în fișă, sau găsirea unei anumite piese, localități sau interpret. La nevoie, criteriile de căutare vor putea fi diversificate prin relaționarea informațiilor de același tip și constituirea unei baze de date.